Consultul ochilor uscati

În articolele noastre anterioare, am rezumat ce sunt ochii uscați, tipurile prezente și cauzele acestora. În acest articol dorim să abordăm subiectul consultațiilor și testelor care există pentru a analiza ochii uscați. Simptomele subiective nu sunt întotdeauna în concordanță cu starea obiectivă examinată de oftalmolog și invers, dar sunt esențiale pentru inițierea tratamentului adecvat.

Istoric

De fiecare dată, pacientul trebuie să fie întrebat ce probleme oftalmice a avut de la 

început. Un aspect important este dacă aceste probleme sunt prezente dimineața, în timpul zilei, seara sau la purtarea lentilelor de contact. O altă întrebare care trebuie adresată este dacă acuitatea vizuală este afectată și, dacă da, dacă se îmbunătățește odată cu clipirea. De asemenea, trebuie aflat dacă există alte simptome, precum mâncărimea ochilor, umflarea pleoapelor și dacă s-a folosit în trecut sau prezent vreun tratament oftalmic. Este important de aflat și dacă pacientul a suferit în trecut de altă boală oftalmică sau sistemică și dacă a existat vreo intervenție chirurgicală oftalmologică.

Chestionarul OSDI (Ocular Surface Disease Index)

Cel mai frecvent utilizat chestionar pentru ochi uscați în practica clinică este cel OSDI. Chestionarul cu 12 întrebări este unul subiectiv pentru problemele oftalmice (fotosensibilitate, senzație de nisip în ochi, durere la nivelul ochilor, vedere încețoșată, acuitate vizuală scăzută) experimentate în ultima săptămână, efectul lor funcțional (citire, utilizarea computerului, uitatul la televizor) și factorii de mediu (vreme, mediu uscată, aer condiționat). Respondenții ar trebui să evalueze frecvența problemelor pe o scară de 5 puncte (0 - deloc, 1 - timp scăzut, 2 - jumătate de timp, 3 - cel mai mult timp, 4 - tot timpul). 

Formula pentru calcularea punctajului total este următoarea: OSDI = [(Totalul întrebărilor de răspuns) x 100] / [(Numărul de întrebări de răspuns) x 4]. Pe o scară de 0-100 de puncte, 0 pănâ la 12 puncte indică o stare normală a ochilor, 13 până la 22 de puncte indică ochi ușor uscai, 23 până la 32 de puncte indică ochi uscați moderați, iar peste 33 de puncte indică o boală severă a ochilor uscați. (Există și alte chestionare, inclusiv Dry Eye Questionnaire-5 (DEQ-5), care pot fi utilizate și pentru evaluarea problemelor subiective.)

Lampa cu fantă (sau biomicroscop)

O parte a examinării oftalmice de bază este examinarea pacientului cu o lampă cu fantă. Aici se pot vedea simptomele inflamatorii ale pleoapelor (denivelarea pleoapei, îngroșarea, vascularitatea, cicatrizarea), starea glandelor Meibom, întinderea și calitatea de descărcare a meibumului. Se examinează atât partea din față a ochiului, cât și partea din spate a acestuia (fundul ochilor). Acest examen ajută și la diagnosticarea altor condiții în afară de ochi uscați, precum degenerescența maculară, dezlipirea de retină, cataracta sau blocaje la nivelul vasului retinal.

Numărul de clipiri

Mai multe cercetări s-au concentrat pe numărul normal de clipiri pe minut în anumite condiții (odihnă, citire, vizionare video). Desigur, rezultatele sunt diferite, dar este nevoie de aprox. 12-18 clipiri / min. Numărul de clipiri pe minut poate varia în limite largi în funcție de starea ambientală, psihică, atențională și, dacă este mai mic / mai puțin frecvent, afectează clar stabilitatea filmului lacrimogen.

Timpul de rupere al filmului lacrimal (TBUT)

Dacă filmul lacrimal este instabil, se estompează rapid după clipire, nu acoperă și nu protejează în mod adecvat suprafața ochilor. Când se măsoară stabilitatea filmului lacrimal, se instilează o substanță colorantă, Na-fluoresceina, în ochi în timp ce pacientul nu are voie să clipească, iar apoi se examinează filmul lacrimal la biomicroscop sub lumină albastră. Un timp mai mic de 10 secunde este considerat o valoare redusă, instabilitatea filmului lacrimal indicând un sindrom al ochilor uscați.

Testul Schirmer

Producția de lacrimă (cantitatea de fază apoasă) poate fi măsurată fără anestezie locală (Schirmer I) și cu anestezie locală (Schirmer II). În timpul examinării, o fâșie specială de hârtie milimetrică este plasată în unghiul extern al ochiului. Se măsoară pe această fâșie gradațiile care au fost umezite de lacrimi. Dacă testul se efectuează fără anestezie (3min) și valoarea este mai mică de 5 mm, producția de lacrimi este redusă.

Pe baza rezultatelor testelor de mai sus, nu putem distinge în condiții de siguranță între pacienții cu ochi ușor uscați până la moderat. Precizia metodelor de testare se îmbunătățește pe măsură ce severitatea bolii crește. Din ce în ce mai multe cercetări sunt în curs de dezvoltare pentru a dezvolta metode și instrumente de testare care pot determina mai rapid, mai puțin invaziv și mai precis severitatea ochilor uscați, dar acestea nu s-au răspândit încă în practică. Un exemplu este măsurarea osmolarității filmului lacrimogen, dar metoda este instrumentală (osmometre digitale) și costisitoare și nu este încă utilizată în mod curent în prezent.